Mușchiul psoas: de ce tensiunea lui poate influența postura, șoldurile și durerile lombare

Mușchiul psoas, al cărui nume complet este iliopsoas, este unul dintre mușchii profunzi ai trunchiului și unul dintre puținii mușchi ai corpului care fac legătura directă între coloana vertebrală și membrele inferioare.

De fapt, vorbim despre o pereche de mușchi care se află profund în zona trunchiului. Psoasul se atașează de ambele părți ale coloanei, pornind de la nivelul celei de-a 12-a vertebre toracale și al vertebrelor lombare, apoi coboară către articulațiile șoldurilor și se fixează în partea superioară a femurului.

Este un mușchi postural important, implicat într-o multitudine de mișcări. Are un rol esențial în menținerea unei poziții corecte atunci când stăm în picioare sau pe scaun și contribuie la stabilizarea articulației șoldului și la mobilitatea acestuia. Prin urmare, funcționarea lui are legătură și cu modul în care mergem și alergăm.

De ce se tensionează mușchiul psoas?

Una dintre cele mai frecvente situații asociate cu scurtarea și tensionarea cronică a psoasului este statul prelungit pe scaun.

Atunci când stăm jos, psoasul se contractă pentru a permite flexia șoldului. În schimb, atunci când stăm în picioare sau întinși pe spate, mușchiul trebuie să se alungească pentru a permite membrului inferior să se îndrepte.

Problema apare atunci când petrecem foarte mult timp în poziție șezândă, zi după zi. În timp, psoasul poate deveni tensionat și își poate pierde capacitatea de a se alungi corespunzător.

Când ne ridicăm în picioare, un psoas tensionat poate contribui la apariția unei senzații de tensiune în zona lombară. Iar pentru că psoasul este unul dintre principalii flexori ai șoldului, el este implicat în foarte multe dintre mișcările pe care le facem zilnic.

Cu alte cuvinte, îl folosim foarte des: atunci când mergem, urcăm scări, alergăm, ne ridicăm de pe scaun sau ridicăm un picior.

Ce simptome poate da un psoas tensionat?

Tensiunea din zona iliopsoasului poate fi asociată cu disconfort sau limitarea mobilității în mai multe regiuni ale corpului.

Printre semnele care pot apărea se numără:

• durere sau senzație de tensiune în zona lombară sau toracală inferioară;
• disconfort la nivelul șoldurilor, feselor, pelvisului sau zonei inghinale;
• durere care se poate accentua la stat în picioare, stat pe scaun, mers sau aplecare;
• disconfort atunci când încrucișăm picioarele sau când ne încălțăm și ne legăm șireturile;
• durere sau disconfort accentuat la tuse ori strănut;
• spasme în zona lombară;
• dificultate sau disconfort la ridicarea unui picior;
• senzația de slăbiciune la nivelul picioarelor;
• modificări ale mersului, inclusiv mersul cu pași mici sau târșâiți;
• senzația că un picior este mai scurt decât celălalt, în anumite situații funcționale;
• senzație de „clic” sau pocnitură la nivelul șoldului, cunoscută sub denumirea de Snapping Hip Syndrome;
• accentuarea curburii lombare (hiperlordoză);
• înclinarea anterioară a pelvisului.

Este important de reținut că aceste simptome nu indică în mod automat o problemă a mușchiului psoas. Durerile lombare, de șold sau de picior pot avea numeroase cauze, iar o evaluare individuală este cea mai potrivită pentru identificarea factorilor implicați.

Ce este sindromul iliopsoasului?

Sindromul iliopsoasului este un termen folosit pentru a descrie un grup de simptome asociate cu zona mușchiului iliopsoas, care poate include durere, tensiune și limitarea mișcărilor șoldului.

Pentru persoanele care lucrează multe ore la birou sau au o activitate profesională predominant sedentară, merită acordată o atenție deosebită posturii și perioadelor lungi petrecute pe scaun.

Nu este nevoie să așteptăm apariția durerii pentru a începe să ne preocupăm de mobilitate, postură și modul în care ne folosim corpul zi de zi.

Ce legătură există între psoas, stres și respirație?

Un aspect interesant este relația anatomică dintre regiunea psoasului și diafragmă, principalul mușchi implicat în respirație.

Psoasul și diafragma sunt conectate prin structuri de țesut conjunctiv și fascial. Fascia este o rețea de țesut conjunctiv care înconjoară și conectează numeroase structuri ale corpului.

În terapia Bowen, terapeuții acordă o atenție deosebită relațiilor dintre diferitele zone ale corpului și modului în care tensiunile și restricțiile de mobilitate pot fi interconectate.

De aceea, atunci când o persoană observă că disconfortul lombar se accentuează în timpul tusei sau strănutului, este util ca zona abdominală, lombară, diafragmatică și a șoldului să fie privită ca parte a unei evaluări mai ample, nu ca regiuni complet separate.

Stresul este un alt factor care poate influența modul în care respirăm și ne folosim musculatura. În perioadele de stres, respirația poate deveni mai superficială, iar tonusul muscular se poate modifica.

Legătura dintre respirație, stres, postură și musculatura profundă a trunchiului este complexă și merită privită în ansamblu.

Cum poate ajuta terapia Bowen?

Dacă te confrunți cu tensiune musculară, rigiditate sau disconfort în zona lombară și a șoldurilor, o ședință de terapie Bowen poate reprezenta o abordare blândă care urmărește să susțină relaxarea și echilibrul funcțional al corpului.

În cadrul unei ședințe, terapeutul poate evalua diferite zone ale corpului și poate utiliza tehnici specifice terapiei Bowen, în funcție de ceea ce observă și de nevoile persoanei.

Pentru zona psoasului, abordarea nu trebuie privită izolat. Postura, mobilitatea șoldurilor, zona lombară, pelvisul, respirația și modul în care corpul se adaptează la activitățile zilnice pot fi toate relevante.

Dacă petreci multe ore la birou, faci sport, ai o postură predominant sedentară sau simți în mod repetat tensiune în zona lombară ori a șoldurilor, o evaluare individuală te poate ajuta să înțelegi mai bine ce se întâmplă în corpul tău.

Terapia Bowen nu înlocuiește consultul medical sau tratamentul recomandat de un medic. În cazul unei dureri persistente, severe, al unei leziuni sau al unor simptome precum amorțeală, pierderea forței ori modificări importante ale mersului, este recomandată evaluarea medicală.

Psoasul – un mușchi mic în atenția noastră, dar cu un rol important

Psoasul este un mușchi fascinant tocmai datorită poziției și rolului său în mișcare și postură. Este profund, nu îl putem vedea și palpa la fel de ușor ca pe alți mușchi, însă participă la numeroase activități pe care le facem în fiecare zi.

De aceea, atunci când vorbim despre durere lombară, tensiune la nivelul șoldurilor, postură sau mobilitate, merită să privim corpul ca pe un întreg.

Iar primul pas poate fi simplu: să fim mai atenți la cât timp petrecem pe scaun, să introducem pauze de mișcare în timpul zilei și să observăm ce ne transmite propriul corp.

Dacă ai întrebări despre mușchiul psoas, tensiunea musculară, postura sau terapia Bowen, te invităm să ne contactezi pentru mai multe informații și pentru a discuta dacă o ședință de terapie Bowen este potrivită pentru tine.

Ascultă-ți corpul. Uneori, schimbarea începe prin a-i acorda puțină atenție.